miercuri, 8 octombrie 2014

Altarul cu zei din piatră și din aur - Muzeul de arheologie din Cairo

Păşind printre epoci, milenii şi secole sub protecţia altor păzitori cu chip de sfinx te apropii de esenţele valenţelor egiptene. Muzeul de arheologie sau muzeul antichităţilor egiptene este un spaţiu asumat cu mândrie naţională. Aici este adăpostită cea mai reprezentativă colecţie de antichităţi egiptene. Cele 120 000 de exponate sunt ordonate pe secţiuni în sălile somptuoase ale palatului construit în 1902 ,aflat în aproprierea pieţei TAHRIR. Organizat pe 2 etaje muzeul reuneşte cele mai importante repere pentru înţelegerea fascinantei lumi a Egiptului antic. În acest loc parcă şi-au dat întâlnire pentru o celebrare comună scrieri şi consemnări pe papirus, monede, artefacte, sculpturi, bijuterii, personaje zămislite din lemn, piatră sau lut şi mai ales reprezentări ale Panteonului egiptean. Priveşte şi învaţă...!!!...acesta pare a fi îndemnul sentenţios asemenea unei porunci venite din alte vremuri care se poate auzi dincolo de ecourile ambientale ale muzeului. Aura lucrurilor îndeamnă la o atingere a obiectelor cu privirea şi gestul. Percepţia materiei fizice din care sunt făcute se intersectează cu sentimentul atemporalităţii. Barca solară te ţine în loc preţ de o clipă fără măsura secundelor, pentru a aminti de trecerea pe tărâmul sufletelor cântărite cu pana zeiţei Maat. Adevărul şi dreptarea omului sunt puse în balanţă în Cartea Egipteană a Morţilor iar ipostazele statice ale celor ce veghează lumea de dincolo par a prinde viaţă. Hieroglifele îşi caută locul pentru a rămâne întipărite asemenea unor peceţi puse pe inima timpului. Sarcofagele atrag gândul chemând privirea înăuntrul lor spre a vedea ceea ce va fi căutat odată ca făptură, cel aşezat pentru viaţa de apoi în miezul pietrei sau al lemnului de om cioplite. Aşezaţi într-o cuminţenie aproape rituală precum scribii de altădată, tinerii lumii de azi readuc la viaţă forme şi simboluri, căutând perfecţiuni arhetipale ale unui rafinament stilistic dus de egiptenii de altă dată pe cele mai înalte culmi ale exprimării stilistice. Imaginea vie a zeului Aton adică a soarelui ;astfel se tălmăceşte numele faraonului Tutankhamon. Acum 3336 ani tânărul faraon din cea de-a 18 a dinastie pleca spre veşnicie în sinuoasa vale a regilor aşezaţi la hotarul dintre Egiptul de Sus şi cel de Jos. Ceea ce vedem expus în muzeul de arheologie din Cairo a fost tăinuit în uitarea stâncilor deşertului vreme de 3200 ani. În 1922 Howard Carter îşi aşeza pentru totdeauna numele în istorie descoperind monumentul şi tezaurul funerar al tânărului faraon care domnise la Memfis. Tutankhamon a urcat pe tron la vârsta de 9 ani şi a condus imperiul doar până la 19 ani când a murit prematur din cauze violente. Marea realizare a tânărului faraon a fost reinstaurarea în viaţa culturală şi civilă a zeităţilor tradiţionale ale Egiptului. Poate că ar fi rămas un faraon anonim ale cărui fapte ar fi apucat să fie imortalizate doar pe zidurile templelor dacă mormântul ar fi fost descoperit şi jefuit. Însă destinul a făcut ca Tutankhamon să intre în nemurire. Masca, sarcofagul, podoabele aşezate alături de trupul mumificat, obiecte din metale şi pietre preţioase, zeii însoţitori şi paznici pe drumul spre celălalt tărâm, toate laolaltă şi fiecare în parte fac din acest loc tezaurul tezaurelor Egiptului. Masca mortuară cântăreşte 11 kg, iar sarcofagul 110 kg şi ambele sunt făurite din aur masiv şi pietre preţioase. Cobra aşezată pe coroană parcă priveşte alături de faraon pe vizitator pecetluind, alături de vultur, simbolul unităţii celor două regate ale Egiptului. Divinitatea sau divinizarea regelui este în faţa acestor obiecte aproape tangibilă, iar din scrierile vechi egiptene răsună ca un ecou cântecul harpistului care ne reaminteşte că: „Nimeni nu se întoare de acolo Ca să povestească cum o duc ei Ca să ne spună de ce au nevoie ei Ca să liniştească inimile noastre” Carele, paturile, jilţurile, cuferele cu veşminte, jocurile şi instrumentele muzicale precum şi obiectele de uz casnic nasc în fiecare privitor dorinţa de a reveni şi a revedea această celebrare voluptoasă a mariajului dintre materie şi artă: tezaurului funerar al faraonului TutanKhamon.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu